Fizioterapie

Oferă beneficii persoanelor de toate vârstele care suferă de boli, afecțiuni medicale sau leziuni care le pot limita capacitatea de a se mișca și de a funcționa corect

   

LASERTERAPIA

Terapia cu laser are multiple aplicații în fizioterapie, de la terapia durerii până la biostimularea celulară.

Indicații: acnee, alopecie, cicatrici cheloide, cicatrici recente, arsuri, dermatite, furunculoasă, hematoame, herpes, striuri, epicondilite, bursite, dureri reumatice, arsuri, ulcere varicoase, eczeme, traumatisme, celulită.

Terapia LASER de intensitate mică este eficientă în tratarea leziunilor țesuturilor moi și ale articulațiilor, a durerii cronice, rănilor și ulcerelor.

Cu ajutorul LASER-ului se pot trata:

• Artrita (osteoartrita, artrita reumatoidă);
• Durerile de cap, inclusiv migrena;
• Durerile coloanei vertebrale: cervicale, de spate, durerea lombară;
• Afecțiunile discurilor intervertebrale;
• Sindromul de tunel carpian (cauzat de compresia nervului median la nivelul încheieturii mâinii, manifestat prin durere, amorțeli și furnicături la nivelul mâinii);
• Fibromialgia (cauzează durere cronică la nivelul mușchilor, articulațiilor și țesuturilor moi);
• Durerile articulare (genunchi, umăr, coapsă);
• Durerile musculare și durerea miofascială (durere musculară cronică);
• Nevralgia (durere severă pe traiectul unui nerv);
• Neuropatia (cauzată de o leziune nervoasă);
• Fasceita plantară (durere la nivelul calcâiului);
• Durerea postoperatorie;
• Tendinita.

Contradictțiile terapiei LASER:

• Iradierea directă a glandelor endocrine, în mod special a glandei tiroide;
• Cancerul – terapia LASER nu se utilizează în tratamentul leziunilor canceroase cunoscute, primare sau secundare. El poate fi folosit pentru ameliorarea durerii în timpul etapelor terminale ale bolii, și acest lucru numai cu acordul consimțit, atât al pacientului, cât și al medicului oncolog;
• Sarcina – utilizarea lui este contraindicată pe uterul gravid.

ELECTROTERAPIA

Prin diversele sale forme de aplicatie este utila in toate tipurile de patologie:

• Bolile reumatismale cornice – inflamatorii sau degenerative, boli degenerative ale coloanei vertebrale si sindroamele asociate – inclusiv lombosciatica, bolile articulare degenerative si/ sau postraumatice ale centurilor si membrelor;
• Bolile reumatismale abarticulare (muschi, tendoane, fascii, sinovie, etc.);
• Bolile nervilor periferici (nevralgii, nevrite, polinevrite, leziuni traumatice si sechelele lor);
• Leziuni de neuron motor central – hemiplegii, paraplegii;
• Boli cronice ale aparatelor si sistemelor: cardiovascular, respirator, digestive, urinar (hipertensiune arterial, insuficienta veno-limfatica, insuficienta respiratorie, bronhopneumopatii cronice, astm bronsic, litiaze, colecistopatii cronice, colite cronice, etc.)

In aceste conditii, procedurile electrice sunt utile atat in tratamentul de baza ale acestor suferinte, cat si atunci cand aceste suferinte insotesc alte afectari ale aparatului locomotor indicate recuperarii fizical-kinetice.

Efecte ale electroterapiei:

• Efectul antidematos, datorat imbunatatirii circulatiei in toate teritoriile vasculare (arteriale, capilar, si in consecinta, si venos);
• Efectul analgetic, rezultat prin activarea unor mecanisme multiple (circulator, metabolic si nerovs atat local – receptorii – cat si regional – traicetele nervoase);
• Corectarea tulburarilor neuro-vegetative locale, in mod deosebit prin mecanism circulator si metabolic.

CURENTUL GALVANIC

Utilizarea curentului galvanic in medicina de recuperare se poate face sub forma de galvanizare simpla (cu electrozi), bai galvanice (bai hidroelectrolitice) sau ionogalvanizare (introducerea unor substante medicamentoase cu ajutorul curentului electric).
Principalele domenii clinice de aplicatie ale procedurilor de electroterapie bazate pe curent galvanic:

• Stari postraumatice: aplicatiile curentului galvanic sunt utile in acest domeniu de patologie pentru efectele: analgetic, decontracturant, resorbtiv, decongestiv, vasomotor. Rezultatul final al procedurilor galvanice este ameliorarea disfunctiei segmentului afectat;
• Inflamatii abarticulare: inflamatiile structurilor moi periarticulare (capsula, ligamente, tendoane, muschi). Aplicatiile curentului galvanic sunt utile in acest domeniu de patologie pentru efectele: antiinflamator, decongestiv, resorbtiv, decontracturant;
• Afectiuni nevralgice – inclusiv radiculitele – suferinte ale ramurilor nervilor spinali, inclusiv lombosciatica;
• Tulburari circulatorii: in principal cele functionale, datorate mai ales unui spasm. Asupra acestor suferinte aplicatiile curentului galvanic actioneaza foarte bine datorita efectului vasodilatator, inclusiv in tromboflebite acute;
• Afectiuni degenerative de tip artrozic: artrozele apar la diverse nivele ale scheletului uman printr-o multitudine de mecanisme, intre care alterarea circulatorie este determinant, ea conducand spre o ischemie cronica, care are ca si consecinta majora, la inceput, degradarea structurilor cartilaginoase si periarticulare, ulterior afectarea articulatiei propriu-zise si a componentelor osoase. Aplicatiile galvanice, actionand direct asupra tulburarilor circulatorii, in principal de tip ischemic, intrerupe ciclul fiziopatologic al degradarii structurilor articulare, deci pot intarsia evolutia artrozelor si aparitiei complicatiilor acestora.

CURENTII DE JOASA FRECVENTA

Reprezinta impulsuri ritmice cu o frecventa de pana la 1000 Hz, au efecte excitomotorii asupra fibrelor nervoase si a tesutului muscular (prin electrostimulari cu impulsuri dreptunghiulare, triunghiulare, exponentiale) si efecte analgetice realizate prin CDD,curent Trabert, TENS.

CURENTUL DIADINAMIC

cu diferitele sale forme (monofazat fix – excitomotor, difazat fix – antialgic, scurta perioada – resorbtiv, lunga perioada – antialgic, ritm sincopat – decontracturant) actioneaza prin inhibitia perceptiei dureroase.

Indicatii:

• afectiuni ale aparatului locomotor (contuzii, entorse, luxatii, intinderi musculare, redori articulare)
• afectiuni reumatice articulare si abarticulare (artroze reactivate, artrite, stiloidite, epicondilite, periartrite scapulo-humerale)
• afectiuni neurologice – nevralgii, nevrite
• afectiuni circulatorii periferice (Raynaud, acrocianoza, arteriopatii in stadii incipiente).

CURENTUL TRABERT

Are marcanta actiune analgetica (cu instalarea acesteia chiar la sfarsitul sedintei) si actiune hiperemizanta, avand ca principale indicatii:

• manifestarile dureroase din radiculopatii (lombosciatica, nevralgia cervico-brahiala)
• artroze dureroase
• PSH, epicondilite, stiloidite, stari posttraumatice: contuzii, entorse, luxatii, intinderi tendo-musculo-ligamentare;

TENS

(Stimulare nervoasa electrica transcutana) este o metoda netraumatizanta de combatere a starilor dureroase acute (mai ales) si cronice, avand o arie vasta a indicatiilor de aplicabilitate:

• Afectiuni reumatice
• Stari dureroase posttraumatice
• Dureri din afectiuni neurologice periferice
• Nevralgii postherpetice
• Dureri „fantoma” dupa amputarea membrelor
• Dureri dupa anestezie
• Stari dureroase acute si cronice postoperatorii
• Cicatrici dureroase postoperatorii
• Dureri din carcinoame.

CURENTII DE MEDIE FRECVENTA

Sunt curenti alternativi sinusoidali, cu frecventa cuprinsa intre 1000-100 000 Hz, a caror utilizare induce efecte analgetice, decontracturant-miorelaxante, de stimulare a musculaturii striate si netede, hiperemizante, trofice.

CURENTUL INTERFERENTIAL

Este rezultat prin incrucisarea a doi curenti de medie cu valori ale frecventelor decalate cu 100 Hz, obtinandu-se la locul de incrucisare endotisular efectele terapeutice prin unde modulate in intensitate.
Oricare aplicatie terapeutica de curenti de medie frecventa interferentiali are ca obiectiv:

• Cresterea pragului dureros, deci efect antialgic;
• Efectul stimulant pe musculatura striata;
• Efectul asupra sistemului nervos vegetativ, mai ales simpatic, de echilibrare a eventualelor tulburari aparute la acest nivel.

Indicatii:

• afectiuni reumatismale (artrite, artroze);
• afectiuni traumatice (redori, hidartroze, entorse, sechelele posttraumatice);
• afectiuni neuro-musculare (nevralgii, nevrite, mialgii, hipotrofii, atrofii);
• afectiuni circulatorii periferice (arterite, sindrom Raynaud, acrocianoza etc);
• alte boli – atonii intestinale, diskinezii biliare, anexite etc

MAGNETODIAFLUX

În ce constă tratamentul prin magnetodiaflux?

Magneții metalici se aplică pe piele sau aproape de piele, fie direct, fie sub formă de brățări, coliere, centuri sau sub forma unor pachete care se aplică în zona cu probleme. Se pot folosi de asemenea perne, saltele sau pături.

Efecte magnetodiaflux:

• Efectul analgezic al terapiei magnetice este rezultatul diferitelor efecte biologic ducând la crearea de antiinflamatoare naturale, produse în țesutul organismului uman.
• Terapia magnetică relaxează mușchii, îmbunătățește circulația sanguină localizată, relaxând astfel mușchii din jurul vaselor de sânge care, la rândul lor se dilată.
• Eliberarea endorfinelor acționează prin eliminarea durerii
• Hiperemia și creșterea fluxului sanguin contribuie la efectul antiinflamator.

Efectul câmpului magnetic asupra organismului uman este foarte complex, având efecte asupra schimburilor de substanțe între celule, implicit asupra metabolismului, de asemenea efecte endocrine şi asupra sistemului nervos vegetativ.

Efecte bune în stres şi oboseală cronică şi recuperare medicală ortopedică (ex. status post fracturi).

Sub acţiunea câmpului magnetic se produc efecte favorabile care conduc la accelerarea proceselor de reparaţie în cicatrizarea plăgilor, calusarea fracturilor, vindecarea necrozelor şi rănilor, indiferent de etiologie.

Indicații magnetodiaflux:

• Afecțiuni reumatismale – reumatism cronic degenerativ (poliartroze, spondiloze, gonartroză sau coxartroză), reumatism abarticular (tendinite, tenosinovite, bursite, miozite, fibrozite), reumatism inflamator cronic (poliartrită reumatoida, spondilită anchilozantă, sindromul Reiter, artrita psoriazică, artropatiile enteropatice)
• Sechele posttraumatice – plăgi, contuzii, hematoame musculare, entorse, stări după rupturi musculotendionoase, sechele postfracturi membre, consolidarea fracturilor (s-a dovedit clinic, în urma multor cercetări, că magnetodiafluxul crește cu 18% depunerea calciului în os.și determină consolidarea fracturilor mai repede decât în mod obișnuit)
• Afecțiuni neuropsihice – nevroze și distonii neurovegetative, afecțiuni organice ale sistemului nervos (sindrom spastic, hemiplegii, Parkinson, paraplegii, sindroame excitomotoare, infirmitate motorie)
• Afecțiuni cardiovasculare – bolile vasculare periferice funcționale (sindrom Raynaud, acrocianoza), bolile vasculare periferice organice (trombangeită obliterantă, ateroscleroză obliterantă și arteriopatia), ateroscleroză cerebrală, hipertensiunea arterială
• Afecțiuni respiratorii – astmul bronșic, bronșită cronică astmatiformă, traheobronșită spastică, astmul nevrotic
• Afecțiuni digestive – ulcer gastroduodenal, gastrite cronice, enterocolopatia cronică nespecifică, sindrom de colon iritabil, dischinezii biliare
• Afecțiuni endocrine – diabet zaharat în formele insulino-independente
• Afecțiuni ginecologice – dismenoreea funcțională, tulburări menstruale funcționale (hipermenoreea, menometroragia funcțională, hipo sau oligomenoreea), metroanexite cronice nespecifice, cervicite cronice nespecifice, tulburările de menopauză și perimenopauză.

Contraindicații magnetodiaflux

• Pacienți dotați cu stimulator cardiac.
• Utilizarea terapiei magnetice la pacienții cu tumori nu este recomandată tocmai datorită capacității terapiei de a accelera acțiunile trofice. În practică, în toate patologiile tumorale nu.se recomandă aplicarea electroterapiei.
• Produsele magnetice nu sunt recomandate pentru utilizare în timpul sarcinii, în ciuda faptului că nu.au fost încă efectuate studii clare privind riscurile.
• Ca precauție suplimentară și având în vedere faptul că fiecare dispozitiv are caracteristici de putere și frecvență foarte diferite, acestea trebuie adaptate fiecărui pacient în parte, acordând o atenție deosebită efectelor secundare, evitând astfel rularea riscurilor inutile.